Titlu original:  Bojeskoe i celoveceskoe. Iz dnevnikovy zapisej poslednih let (va provoc sa pronuntati asa ceva!)

Autor:  Lev Tolstoi

Serie:  –

Editura:  Humanitas, Bucuresti 2009

Anul aparitiei:  2001

Buna de citit cand:  il admiri pe Tolstoi

Pfff, ce dezamagire… Tolstoi unul din acei autori pe care i-am asezat pe un piedestal, admirandu-i cu orice ocazie. Nu se pune problema, inca ii admir opera, doar ca… imi e greu sa cred ca omul acela minunat care a scris Anna Karenina este atat de crestin, cu o asemenea credinta, care crede ca totul se poate rezolva cu ajutorul lui Dumnezeu.

Nu stiu din ce motive l-am considerat pe Tolstoi ateu. Poate pentru ca aproape toti rusii pe care i-am citit pana acum erau atei, poate pentru ca Dostoievski este ateu, si el e un alt om pe care il admir ca scriitor. Nu stiu.

In fine…

Despre Dumnezeu si om din jurnalul ultimilor ani este o colectie de ganduri de-ale lui Tolstoi, din jurnalele sale personale, din anul 1907 pana in 1910. In principiu sunt ganduri ale unui om batran, care filosofeaza pe toate temele, cele principale fiind politica, Dumnezeu si oamenii saraci. In afara de cele cu Dumnezeu, Tolstoi era un idealist realist, care gandea pe gustul meu, ca sa zic asa. El a pus in cuvinte cu aproape 100 de ani inainte sa gandesc eu, faptul ca oamenii saraci sunt demni de mila nu pentru ca nu reusesc sa supravietuiasca, ci pentru ca se complac in starea lor si se multumesc sa-i urasca pe cei ce au. De asemenea, tot in cartea asta am citit si despre oamenii bogati filantropi, care nu sunt decat niste increzuti ipocriti, care ii ajuta pe cei in nevoie doar ca sa le creasca stima de sine, si deci o fac din egoism. Complet de acord.

In rest, lucrurile legate de politica si de faptul ca totul se rezolva doar rugandu-te… niste tampenii. Nu-ti arunca nimeni nimic din cer doar daca te rogi. Nu inteleg de ce e asa de greu de inteles, dar na, asta e. Cine sunt eu sa ma contrazic cu cei care cred? Daca lor le e bine asa si primesc ce-si doresc, so be it.

Pe de alta parte, stilul sau de a scrie (gandi?!) este foarte simplu si amuzant. Mi-am notat foarte multe citate de-ale lui absolut geniale. Era un om amuzant, chiar daca a fost acuzat de dementa de sotia lui. Ah, si apropo, jurnalele din care au fost extrase aceste ganduri au fost tinute secret de Tolstoi, pentru ca altfel chiar risca sa ajunga inchis intr-un sanatoriu.

Orice ar fi gandit, oricum s-ar fi comportat, voi continua sa-l admir pe Lev Tolstoi, si voi citi in continuare cartile lui pentru ca sunt geniale, si probabil voi incerca sa-l inteleg pe viitor.

P.S.: Cand am citit cartea aceasta, m-am simtit un pic ca si cum as fi recitit biografia lui Al Pacino. Ceea ce trebuie sa fac…