The Greatest Showman, 2017

Titlu original: The Greatest Showman

Anul apariției: 2017

Regizor: Michael Gracey

Câțiva actori: Hugh Jackman, Michelle Williams, Zac Efron, Zendaya

Recomandat pentru: cei care cred că nu mai există speranță, sau sunt doar pasionați de musicals

Rating: ✮✮✮✮✮

Categorie: happy movies, vreau și eu!

––––––––––⭐––––––––––

Despre cum te face să te simți  ______________________________________________________________________

Adevărul e că am tot așteptat un film cu o anumită însemnătate despre care să pot scrie, un film care să-mi trezească emoții puternice și care să merite recomandat. Și l-am găsit!

Deși am intenționat să-l văd de când a apărut, am găsit tot timpul alte lucruri de făcut ca să nu mă uit. Nu intrebați de ce, nu am idee. Până într-o zi, acum vreo 2 luni cred, când o colegă de la lucru mi-a zis să ascult coloana sonoră, că e super faină (mă prinsese când ascultam coloana sonoră de la Les Misérables). Și am ascultat coloana sonoră.

Am descoperit că acea muzică m-a făcut să simt chestii; am fost inspirată, optimistă, veselă, și toate derivatele bune de la aceste cuvinte. Învățasem pe de rost cam toate melodiile și ajunsesem la concluzia că trebuie sa vad si filmul.

Vai! Cât de frumos a fost în toată imperfecțiunea lui! Nu a avut cel mai bun scenariu, nici cea mai bună regie, nici măcar un CGI decent nu a avut. Ce a avut în schimb fără număr? Emoție!

S-a ridicat tot părul pe mine la fiecare moment de cântec, am trăit și suferit de la început până la sfârșit cu personajele. Am plâns, am râs, am plâns în timp ce râdeam, m-am simțit inspirată și capabilă de orice vreau eu pe lumea asta. Am terminat filmul la ora 1 noaptea, și eram atât de pregătită să cuceresc lumea că mi-am făcut un to-do list cu ce pași am de făcut ca să-mi pun viața pe picioare și să-mi îndeplinesc ambițiile. Am adormit cu zâmbetul pe buze, fredonând melodiile din film.

Și dacă nu despre asta este un film, atunci despre ce?

Dar totuși, despre ce e vorba în film?    ______________________________________________________________________

Filmul se dorește a fi un fel de biografie a lui P.T. Barnum. Da, acel P.T. Barnum care a inventat circul și a celebrat ciudățenia. Din fericire, personajul lui Hugh Jackman a fost romantizat un pic, și a ieșit mult mai blând și cuminte față de adevăratul om.

Practic, P.T. Barnum-ul din film a fost un copil modest, căruia i-a murit tatăl croitor, s-a îndrăgostit de o fată de bani-gata și a încercat să-și facă un rost. Pentru a-și întreține familia, inventează primul muzeu al curiozităților din lume. Apoi un circ, apoi aduce soprane din Europa să le cânte la americani. Totul se termină cu un dezastru dar cu promisiunea că va fi și mai bine. Aș spune mai multe, dar chiar nu vreau să stric nimănui bucuria de a vedea filmul. Eu am știut doar coloana sonoră și mi-a fost de ajuns.

Ce am admirat super mult la personajul lui Hugh, a fost încrederea aceea că totul e posibil. Nu l-a oprit nimic! Nici când a fost târâit prin presa locală, nici când l-a lăsat nevasta, nici când era considerat un calic, nu a încetat să creadă că totul e posibil. Mi-ar plăcea extrem de mult să am încrederea lui, și mai ales, tupeul lui. Foarte frumos personaj a făcut.

Și în acest film se discută problema rasismului, pe care eu în continuare nu-l înțeleg. Nu-mi dau seama dacă e ceva specific american și hitlerist, sau se întâmplă și în jurul meu dar nu observ eu. Nu pot să înțeleg sub nici o formă care e problema dacă un cutare este negru, sau țigan, sau tatuat din cap până în picioare. Care e, măi fraților, problema cu ei? Nu-și plătesc impozitele? Ne iau mâncarea de la gură? Ne bat copii? Ne sting becul noaptea când noi vrem să citim? Poate sunt eu prea proastă să pricep unde e farmecul în a discrimina oamenii…

La toate părtile unde oamenii erau umiliți doar pentru că nu erau ca toți ceilalți, am dat bombănind din cap. Și ce e mai rău, sunt convinsă că în realitate era situația și mai gravă. Și ce e mai bine? P.T. Barnum le-a dat un loc doar al lor. Așa cum zice și el în film, și parafrazez acum: ciudat oricum o să fii, dar nu e mai bine să câștigi și bani din asta? Nu zic că banii sunt totul, dar la o adică, nu văd o slujbă mai bună decât aceea de a-i face pe alții fericiți. Știu cum e să faci spectacol, cum e să simți publicul că trăiește cu tine și să-i vezi la final plângând, râzând, cu noi convingeri și gânduri pe care numai tu le-ai exprimat prin spectacol. Sentimentul ăla este de neegalat. De ce ar vrea să-i dea cineva cu piciorul? Nu ai voie să faci asta pentru că ești pitic, albinos sau negru?

Și asta te învață filmul! Este OK să fii diferit, și este OK să îți fie teamă, și este OK să nu îți fie rușine cu cine ești. Hai să ne amintim de poezia românească care ne spune ce bine că ești, ce mirare că sunt*. Știu că nu are legătură cu subiectul, dar pricepeți voi ce e e priceput.

Pff, ce nu mă așteptam să fac politică din acest film. Dar în ziua de azi, totul pare să fie politică…

Personaje și actori  ______________________________________________________________________

Ca orice persoană cu prejudecăți, nu mă așteptam ca acel copil, Zack Afron, să crească și să facă chestii bune cu viața lui. Deși în ultima vreme l-am admirat pentru talent (jur, doar pentru talent!) prin anumite filme, aici chiar parcă a prins culoare de bărbat. Personajul lui, Phillip Carlyle, este un fel de combinație de băiat din înalta societate, căruia i se îndeplinește orice dorință, depresiv, cu un aventurier care nu e sigur ce aventuri îl așteaptă.

Până vine P.T. și îi zice, cu toată simplitatea din lume: îți propun să lași tot ce ai, averi, femei și succes, să fii hulit alături de mine în propriul tău spectacol. Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți. Nu, glumesc, nu știu cât au trăit. Dar chiar au avut un parteneriat pe cinste. Unde mai pui că se îndrăgostește și de o… ba-ba-bi-bam, negresă.

Deși Zendaya nu e chiar negresă (nici măcar atitudine de negresă nu are în film), trece prin toate probleme rasiste din acel timp, care parcă se dublează când se îndrăgostește și ea. Mi-a plăcut povestea lor. Deși personajul Zendayei, Anne Wheeler, a fost cam slăbuț conturat și arar vizibil, mi-au dat emoții de fetiță de 12 ani.

Despre P.T. am vorbit destul mai sus, așa că voi vorbi despre soția sa, Charity Barnum, jucată de Michelle Williams. Ce personaj pur și frumos! Ce soție minunată și ce partener excelent să ai în viață! Cât de mult admir personajul pentru veselia ei, pentru atitudinea ei de a renunța la tot pentru fericire. Câte îndură și câte acceptă doar pentru că își iubește soțul și vrea să-i fie alături. Nu mi-ar plăcea să fiu niciodată așa, vă dați seama, dar atât de mult admir acele soții și mame dedicate pe care îți vine să le iei și să le pui pe câte un norișor, să le plimbi prin lume să se bucure și alții de ele. Foarte frumos personaj!

Imagine, efecte, sunet, regie, alea alea  ______________________________________________________________________

M-am plâns de CGI mai sus, așa-i? Bun.

În rest, foarte colorit totul, foarte pus la punct deși nu îți dai seama de particularități, doar de ansamblu. Cascadoriile au fost chiar OK și, din câte am auzit la nu mai știu ce emsiune, actorii chiar s-au antrenat viguros pentru anumite scene. Are, evident, acel absurd întâlnit în orice musical: timpul care încetinește pentru unii dar nu și pentru alții, imaginea mai fuge ocazional fără sens în alt cadru și altete. Dar toate sunt acceptate în film și în acest gen, deci nu pot să mă plâng. Sunt decizii de regie, sunt convenții acceptate peste tot și sunt necesare.

Dar puterea cântecelor… doamne! ce voci și cântece minunate. Am plâns de emoții la fiecare. E drept că nu-mi trebuie mult să plâng la filme, dar aici a fost un alt nivel. Recomand coloana sonoră în toate direcțiile, și nu mă mai satur de ea. Până și colegii de la lucru sunt sătui să mă audă cântând pe holuri sau dansând la birou. Așa le trebuie, dacă nu se uită la film.

––––––––––⭐––––––––––

*Nichita Stănescu – Ce bine că ești

Trailer-ul și informațiile generale despre film au fost luate de pe IMDB (bineînțeles). Restul sunt doar aberațiile mele.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s